Bancuta Amintirilor
Intr-o seara vantul de toamna adia si ei se reintalneau dupa ani si ani , iubirea lor inca era vizibila in ochii lor ....el cu ochi albastri spre verzi privea atent spre iubirea lui de mult crezuta apusa si pierduta pe vesnicie ...
- Nu , cum sa fie iubirea pierduta , isi spuse , atata timp cat ma priveste la fel ca prima data
- Te privesc ca-ci imi esti inca drag , ori ca inca imi pasa de tine ......tu esti zeul meu pagan
- "Zeu Pagan?"
- Da , tu m-ai ridicat pe piedestalul fericirii si tot tu mi-ai ucis visele ....vise de dor si jale ....vise ce le pastrez si acum , vise ce nu au putut ori nu au avut forta necesara sa devina realitate ....
- Pacat , doar eu sunt singurul vinovat .... Doar eu am lasat in negura un suflet prea frumos , un suflet pe care altii dupa mine au incercat sa il distruga si mai mult si dupa urma caruia au vrut sa profite , chiar au profitat dupa cate te cunosc eu pe tine ....
- Da , ai dreptate ....toate s-au distrus datorita bunatatii mele ,iar ultimul "animal" din viata mea nu a facut decat sa ruineze templu sfant al bunatatii mele ....mi-a facut viata amara , ca-ci buna nu avea cum , intruchipa bunatatea , dar era tocmai vice versa ....
- Pacat , dragostea mea ...pacat ca nu meriti asa ceva
- Nu merit , dar totusi mi se intampla ....mi s-a intamplat si am uitat , ori iertat
- Oare cat poti ierta?
- Cred ca nu mai pot ierta , cred ca nu voi mai iubi .....
- Dar pe mine???? Eu sunt inca in viata ta , ori in gandul tau ?
- Tu esti prezent si trecut , viitor nu cred ca vei mai fi nici tu , pentru ca nici tu nu ma meriti , chiar daca ai fost singurul om care mi-a aratat iubirea , dar teama si frica ta de ceilalti si problemele tale te-au facut sa fugi ca un las ......Pacat ca te-am iubit mult
- Stiu si acum e prea tarziu pentru regrete .....Acum am o varsta la care pot spune multe si sunt sigur pe mine .....Atunci eram copil
- Da , copilul din tine , din mine , amandoi ne-am maturizat alaturi la bine si la rau , alaturi de tine am devenit eu om si tu la fel .
- Da , cum au trecut anii , cei mai frumosi ani i-am petrecut langa tine ....Te-am dus acolo unde ti-ai dorit , ti-am aratat soarele , te-am tinut de mana pe strazile inguste si te-am sarutat sub clar de luna ....Ce amintiri , amintiri ce astazi dor ....dor al dracu de rau
- Poate ca dor , dar sunt amintiri frumoase , si ma rog de ce dor?
- Dor , ca-ci nu mai pot relua firul de unde s-a rupt , ca nu mai am ocazia sa iti fur sarutul sub clar de luna .....Ca nu mai pot fi cu tine .
- Asta este viata .....mergem mai departe , din tot ce a fost sa pastram frumosul , din tot ce a fost sa ne amuzam , sa ne reintalnim dupa alti ani si sa ne bucuram la fel ca astazi , fara sa ne amintim de zilele cu nori .
- Da , ai dreptate , am devenit oameni maturi , iubirea mea inca e vie pentru tine si cred ca si a ta este la fel , doar ca ai suferit enorm din prea multa bunatate .....
- Poate ca ai dreptate , poate ca nu , dar sa stii ca odata te-am iubit cum nu am sa mai iubesc pe nimeni , am incercat sa imi inec durerea in scrieri si randuri , dar totul e trecut acum
- Respect decizia ta si te rog sa privesti bancuta aceia .....Oare iti mai aduci aminte de ea , de mine , de tine , de noi?
- Da , era o dimineata de aprilie ....stiu si data 28 cand veneam de la discoteca in sfanta noapte de Inviere ..... acolo mai luat in brate si mi-ai furat un sarut strengar si mi-ai daruit vise ....vise pe care tot tu mi le-ai naruit mai tarziu , dar ce mai conteaza ....hai sa ne asezam tacuti pe bancuta ca-ci sincer trec cam des prin zona si imi amintesc de tine si de acea minunata seara cu luna ....
- Da , chiar ai vrea???
- Da , vreau ...hai sa ne asezam ....
Se asezara in tacere si priveau in gol amandoi printre ramurile copacilor care nu dadea voie razelor de soare sa patrunda spre locul acela divin ....Erau din nou , dar acum erau doar doi straini , ori doi prieteni ....Amintirile si le pastrau amandoi cum doreau , dar aceasta banca era amintirea amandoura , amintire ce vesnic va ramane in inimile lor ca va convine ca nu , ei au o poveste cu mult iz de comedie si tragedie , dar e povestea lor si numai a lor ......Dupa atatea amintiri ei doi se despart pentru a se reintalni cand-va ...... Andy si el Libe .....doua suflete frumoase care cand-va s-au iubit mult si in urma iubirii lor a ramas frumoasa prietenie . O prietenie ce va dainui vesnic ....ca-ci dintr-o mare iubire s-a trecut prin toate etapele ,iar finalul este cel stiut "Prietenie"